Inapoi la lista selectata

CUPRINS

C U P R I NS

 

 

 

I. Cadrul instituţional: cinci variaţiuni pe aceeaşi temă

3

Introducere

4

Observaţii preliminare

5

Uniunea Europeană în context

7

Uniunea Europeană ca arenă unică sau poate nu

9

Structura instituţională a Uniunii Europene

10

Comisia Europeană

12

Consiliul Uniunii Europene

17

Consiliul European

21

Parlamentul European

22

Curtea Europeană de Justiţie

25

Cadrul instituţional mai larg

28

Instituţiile naţionale

30

O metodă comunitară sau mai multe modalităţi politice?

31

O metodă comunitară distinctă

31

Modelul de legiferare al Uniunii Europene

32

Guvernarea pe multiple niveluri

34

Coordonarea şi evaluarea politicilor

35

Transguvernamentalismul intensiv

36

Politica şi procesul politic de decizie

38

Instituţiile Uniunii Europene ca doză de derivaţie

40

2. Procesul politic: un pendul în permanentă mişcare

43

Introducere

44

Pendulul politic

45

Procesul politic dincolo de cadrul statal

46

Opţiuni privind repartizarea responsabilităţilor politice

48

Variaţii în timp şi de la o ţară la alta

49

Pendulul în permanentă mişcare - rezumat

50

Contextul în Europa Occidentală

51

Caracterul inadecvat al statului

51

Globalizarea

52

Caracterul specific al Europei Occidentale

54

Funcţiile politice esenţiale şi agenda de cooperare

56

Stabilizarea geopolitică

57

Adaptarea socio-economică

59

Simbolismul politic

61

Motive de cooperare

62

Interese

64

Idei

65

Probleme

67

Instituţii

67

Cât de robust este procesul politic al UE?

69

3. Analizarea şi explicarea politicilor

71

Introducere

72

Nevoia de cunoştinţe teoretice

73

Curentul predominant în studiile referitoare la UE

74

Categorii de analiză

76

Grade de importanţă

77

Diferite tipuri de politici

77

Etape ale politicii

79

Localizarea elaborării politicilor

79

Elaborarea politicilor multinaţionale

81

Elaborarea politicilor multifuncţionale

82

Abordări analitice

83

Abordări verticale

84

Abordări orizontale

85

Concluzii

86

4. Piaţa unică: o nouă abordare a politicilor

91

Introducere

92

Scurt istoric

93

Armonizarea şi nemulţumirile crescînde provocate de aceasta

94

Presiunile pentru reformă

96

Programul 1992 şi ecoul schimbărilor instituţionale

104

Mai mult decât o simplă piaţă

107

Implementarea politicilor

107

Învingători şi învinşi

109

Rezultatele politicilor

111

Conexiuni politice

115

O nouă abordare a politicilor

116

5. Politica de concurenţă

121

Introducere

122

Dezvoltarea politicii europene a concurenţei

124

Stabilirea politicii europene de concurenţă: desprinderea de tradiţii?

124

Politica începând din 1958

125

Procesul instituţional

127

Desfăşurarea politicii de concurenţă

Legislaţia antitrust esenţa politicii de concurenţă

 

131

Ajutorul statului: controlul sau anularea subvenţiilor?

135

Articolul 68 (fost 90): reglementarea proprietăţii de stat şi

liberalizarea monopolurilor

138

Reglementarea fuziunilor: merită aşteptarea?

141

Interacţiunea dintre politica de concurenţă a UE şi

structurile naţionale şi globale

144

Descentralizarea

144

Dezbaterea privind politica europeană şi cea globală a concurenţei

147

Politica de concurenţă şi alte politici: reconcilierea obiectivelor aflate

în conflict

148

O analiză critică a politicii europene a concurenţei

150

Concluzii

151

6. Uniunea economică şi monetară: convingere politică

şi incertitudine economică

155

Introducere

156

Începuturile: mult zgomot pentru nimic

157

EMS: coordonare şi asimetrie

158

Negocierea EMU (UEM): interese economice şi politică la nivel înalt

163

Raportul Delors

164

Regulile tratatului privind EMU

166

Condiţii de admitere şi criterii de convergenţă

168

Stimulentul care a stat la baza acordului privind EMU

169

Lunga tranziţie: guverne, pieţe şi societăţi

171

Presiunile pieţei

171

Preocupări politice divergente

172

Angajament politic şi convergenţă

173

Societăţile urmează?

175

Europa cu euro: ce fel de integrare?

178

Concluzii

181

7. Politica agricolă comună: o politică împotriva pieţelor

185

Introducere

186

Între integrare negativă şi pozitivă

187

Modernizare defensivă: CAP o instituţie de ajutor social

189

Menţinerea şi securitatea veniturilor pentru fermieri

190

CAP un rai sigur

192

Dinamica politică şi socială a CAP

193

Controlul politic al supranaţionalismului

194

Renaţionalizarea agriculturii vest-europene

195

Permutări ale CAP

197

GATT şi politica agricolă

199

Prioritatea acordată bunăstării interne

201

Trecerea la plata de venituri directe

202

Rolul grupurilor de interese agricole: creatori de politică sau beneficiari?

204

Noile politici în agricultură

205

Concluzii

212

8. Bugetul: cine primeşte, ce, când şi în ce fel

217

Introducere

218

O schiţă sumară a bugetului

219

Principalii actori

222

Politica bugetară de-a lungul timpului

222

Etapa l: disputele bugetare care au urmat primei extinderi

223

Etapa a 2-a: schimbarea regulilor jocului

225

Etapa a 3-a: Agenda 2000 şi presiunile pentru schimbare

230

Administrarea unui buget mai mare

232

Negocierile privind Agenda 2000

234

Propunerile Comisiei

235

Rezultatul de la Berlin

238

Divergenţele majore si problemele esenţiale

238

Fantomele la masă: ţările candidate

243

Concluzii

244

9. Coeziunea şi fondurile structurale: transferuri şi negocieri

249

Introducere

250

Creşterea fondurilor structurale până în anul 1999

253

Crearea Fondului European Regional pentru Dezvoltare

253

Actul Unic European şi Delors1

254

Tratatul privind Uniunea Europeană şi Delors-2

255

Implementarea fondurilor structurale

260

Programarea

261

Concentrarea

263

Suplimentarea

263

Parteneriatul

265

Agenda 2000 şi acordurile de la Berlin

266

Concluzii

268

10. Politica socială: lăsată în seama instanţelor şi a pieţelor?

273

Introducere

274

Succesul limitat al politicii de activism social

276

Integrarea europeană şi cerinţele de compatibilitate ale pieţei

282

Libertatea de circulaţie a forţei de muncă

284

Libertatea de a presta servicii şi regimul concurenţial european

287

Integrarea europeană şi presiunile de facto asupra bugetelor

de asigurări sociale naţionale

291

Politica socială a unei Europe evoluând spre un sistem

cu mai multe niveluri

294

11. Politica de mediu: constrângeri economice şi presiuni externe

301

Introducere

302

Istoric

304

Principalii actori

306

Instituţiile

306

Consiliul de Miniştri

308

Parlamentul European

309

Curtea Europeană de Justiţie

310

Agenţia Europeană a Mediului

311

Grupurile ecologiste

312

Rezultatele politicii, implementare şi conformare

312

Contestarea politicii

316

Subsidiaritate

316

Doctrine contradictorii de reglementare

Instrumente noi

316

Rolul UE în regimurile globale

321

Concluzii

323

12. Politica biotehnologiei: riscurile reglementării

şi reglementarea riscurilor

325

Introducere

326

O perspectivă istorică

327

Comunitatea ştiinţifică internaţională

327

Organizaţiile internaţionale

328

Legislaţia naţională

329

Parlamentul European

331

Conflict şi coordonare în cadrul Comisiei

332

Conflictul ideologic din cadrul Comisiei

332

Conflictul răbufnit

336

Încercările iniţiale de cooperare

336

Directivele 90/219 şi 90/220

340

Protestele şi inovaţia instituţională

341

Elaborarea şi reforma politicii biotehnologiei

343

Concluzii

348

13. Politica comună a pescuitului: să-i lăsăm pe cei mici să plece?

353

Introducere

354

Cum a ajuns politica pescuitului pe agenda UE?

355

Impactul extinderii

355

Problema conservării

356

Ape teritoriale naţionale extinse

357

Între Bruxelles şi teritoriile naţionale: interese opuse

358

Dimensiunea teritorială

358

Comisia, promotor al expertizei

361

Negocierile Consiliului

362

Validare din partea Parlamentului

363

Activitatea în curţile de justiţie

364

Administrarea comună a resurselor şi diferenţele în ceea

ce priveşte aplicarea în practică

364

Stabilirea limitelor de pescuit

365

Eforturile de a institui controale eficiente

367

Limitele regimurilor comune

369

CFP între redistribuire şi globalizare

370

Sprijinul financiar pentru industria peştelui

370

Comerţul internaţional şi preferinţa Comunităţii

372

Negocierea cu terţe ţări

374

Concluzii

376

14. Politica comercială europeană: presiuni globale şi restricţionări interne

381

Introducere

382

Aspecte ale elaborării deciziei în UE

383

Competenţe

384

Stabilirea obiectivelor

387

Desfăşurarea negocierilor

389

Adoptarea rezultatelor

393

Disputele comerciale dintre UE şi WTO

396

Instrumente de protecţie comercială

397

Procedurile antidumping

398

Reglementarea barierelor comerciale

400

Procesul politicii comerciale a Europei

402

Transformarea evolutivă

404

15. Comerţul cu ţările în curs de dezvoltare: coji de banană

şi războaie crâncene

409

Introducere

410

Presiuni pentru schimbare

410

Tensiunile dintre politica oficială şi interesele efective

412

Competiţia instituţională

415

Problema bananelor

416

Origini

416

Apărarea noului regim

421

Implicaţiile asupra altor acorduri

423

Opţiunile pentru conformarea cu WTO

424

Acordul sud-african privind comerţul liber (FTA)

426

Origini

426

Procesul de negocieri

427

Dimensiunea WTO

429

Aplicarea noii abordări asupra Convenţiei Lomé

431

Concluzii

433

Context şi istorie

433

Iniţierea politicii

434

Deciderea politicii

434

Perspectivele de schimbare a politicii

435

16. Extinderea spre est: strategie sau reconsiderări?

437

Introducere

438

Problema elaborării strategiilor în domeniul unei politici complexe

439

Punctele de început ale politicii orientate spre CEECs

441

Relaţiile cu CEECs până la sfârşitul anilor '80

441

Reacţiile imediate la schimbarea radicală a politicii de la sfârşitul

anilor 80

442

Angajamente de sprijin

442

Acordul privind reacţia UE

443

Rolul conducător al Comisiei

443

Normalizare şi asistenţă

444

Politică pe termen scurt

445

Spre un cadru politic pe termen lung: acordurile europene

446

De la asociere la preaderare

450

Consiliul European de la Copenhaga şi perspectivele aderării

450

Consiliul European de la Essen şi strategia de preaderare

452

Documentul White Paper al Comisisei (Cartea albă)

privind armonizarea legislaţiei

454

Spre o politică a extinderii

455

Consiliul European de la Madrid

455

Reforma instituţionala: IGC şi Tratatul de la Amsterdam

456

Reformele politice interne şi Agenda 2000

458

Măsuri în vederea aderării

459

Selectarea ţărilor candidate: Consiliul European de la Luxemburg

459

Negocierile de aderare

460

Parteneriatul de aderare

462

Conferinţa Europeană

462

Reforma şi finanţarea politicii: Consiliul European de la Berlin

463

Relaţiile cu celelalte ţări europene

464

Concluzii

465

17. Politica externă si de securitate comună: de la retorică

la substanţă?

471

Introducere

472

Cooperarea politică europeană, 1970-1990

474

Transformarea europeană şi uniunea politică, 1990- 1992

477

ICG din 1991

481

Tratatul de la Maastricht

483

Învăţând din experienţă, 1992-1996

487

Momentul Amsterdam şi perioada ulterioară acestuia

492

De la retorică la substanţă, în sfârşit?

498

Concluzii

498

18. Justiţia si afacerile interne: integrare prin dezvoltare?

503

Originile colaborării în domeniul justiţiei şi al afacerilor interne

504

Cel de al treilea pilon după Maastricht

509

Cursul politicii

514

Punctele slabe ale celui de al treilea pilon

519

De la Amsterdam la Tampere

523

Concluzii

529

19. Guvernarea colectivă: procesul politic al UE

533

Modelul stabilit

534

Tendinţa politicii

535

Idei şi identităţi

539

Guvernare fără statalitate

540

Politica post-suveranitate

542

Elaborarea politicii în anii '90: un model în schimbare?

544

Cicluri şi tendinţe

546

Persistenţa provizoratului

547

Guvernarea europeană între elaborarea politicii naţionale

şi negocierea globală

548

Referinţe

555

Indice

601