Factorul de impact (IF) este un indice scientometric care arată cât de citate sunt articolele unei reviste în cadrul altor publicaţii, reflectând astfel importanţa revistei în domeniul său.
Factorul de impact reprezintă raportul dintre numărul de citări primite într-un an de articolele publicate într-o revistă şi numărul total de articole publicate în revista respectivă în ultimii doi ani precedenți.
Exemplu: Factorul de impact al unei reviste pentru anul 2019
IF= A/B
A= numărul total de citări primite în anul 2019 de articolele publicate în revistă în anii 2017 – 2018
B= numărul total de articole publicate în revistă în anii 2017 – 2018
Astfel: Factorul de impact pentru anul 2019 al unei reviste care a publicat 75 de articole în 2018 și 78 de articole în 2017 (în total 153 de articole) și a avut 32 de citări pentru articolele publicate în 2018 și 35 de citări pentru articolele publicate în 2017 (în total 67 de citări) este de 0,4.
FI este publicat în Journal Citation Reports (JCR), publicație anuală a companiei Clarivate Analytics, și este inclus în baza de date Web of Science.
În prima parte a fiecărui an calendaristic, factorul de impact este calculat pentru anul precedent. Pentru că factorul de impact este recalculat anual, Journal Citation Reports este disponibil în ediții separate pentru fiecare an în parte. Cea mai nouă ediție din anul curent prezintă situația anului precedent.
Factorul de impact este cel mai cunoscut indicator, dar sunt disponibili și alți indicatori care încearcă să țină cont de variațiile dintre diverse domenii și perioade de timp.
Factorul de impact de 5 ani al revistei este o versiune modificată a factorului de impact, folosind date pentru o perioadă de cinci, nu de doi ani. Acest indicator este calculat prin raportul dintre numărul de citări într-un singur an (anul ediției Journal Citation Report) și numărul total de articole publicate în ultimii cinci ani.
Calculul factorului de impact de 5 ani în anul 2019:
FI de 5 ani în 2019 = Numărul total de citări în anul 2019 la articolele publicate în anii 2014-2018
Numărul de articole și recenzii publicate în anii 2014-2018
Factorul de impact de 5 ani este mai util pentru domeniile în care este nevoie de mai mult timp pentru a fi citată o publicație sau unde cercetarea are o longevitate mai mare.
Eigenfactor
Scorurile-cheie utilizate de Eigenfactor sunt scorul Eigenfactor și scorul de influență a articolului.
Scorul Eigenfactor măsoară importanța unei reviste pentru comunitatea științifică. Acest indicator a preluat și a introdus în evaluarea revistelor principiul PageRankului de la Google. Se publică în Journal Citation Reports. Conceput în anul 2007, Eigenfactor reprezintă un factor de impact al revistei ajustat pe cinci ani, măsurând citările în funcție de calitatea revistelor din care provin.
Eigenfactor a fost conceput ca un indicator al influenței unei reviste științifice în ansamblul ei, măsurând întreaga cantitate de citări primită de aceasta, fără a se raporta la numărul de articole publicate în revistă. O importanță mai mare se atribuie citărilor în reviste mai influente, cu factor de impact ridicat, acestea contribuind mai mult la Eigenfactor decât citările din revistele slab cotate. Totodată nu se iau în calcul autocitările (citările unor articole în alte articole din aceeași revistă).
Valoarea acestui inicator reprezintă influența revistei în general, nu impactul mediu al unui articol în revista respectivă. Pentru obținerea unui indicator comparabil cu factorul de impact ce se referă la influența unei reviste per articol, se calculează scorul de influență a articolului (Article Influence Score).
CiteScore, creat de Scopus în 2016, este foarte similar cu factorul de impact. CiteScore 2017 este prima valoare anuală a CiteScore pentru revistele indexate de Scopus.
Calculul CiteScore pentru anul în curs se bazează pe numărul de citări primite de o revistă într-un anumit an la articolele publicate în trei ani precedenți, raportat la numărul de documente publicate în acești trei ani și indexate în Scopus.
Calculul CiteScore pentru anul 2019:
CiteScore 2019 = Numărul total de citări la articolele publicate în 2016-2018
Numărul total de articole publicate în 2016-2018
Diferențele majore dintre CiteScore și factorul de impact al revistei:
- Calculul CiteScore se bazează pe datele Scopus, în timp ce factorul de impact se bazează pe datele Web of Science;
- CiteScore folosește o perioadă de 3 ani, în timp ce factorul de impact – 2 ani;
- CiteScore include toate tipurile de documente indexate de Scopus (articole, recenzii, scrisori, note, editoriale, lucrări de conferință etc.), în timp ce factorul de impact include doar „documente citabile” (care pot fi citate), cum ar fi articolele și recenziile.
Impactul normalizat per publicație – Source Normalized Impact per Paper (SNIP) – măsoară citările primite de o revistă în funcție de comportamentul citărilor în cadrul unei discipline. Acest indicator se determină prin raportul dintre citările unei reviste și numărul total de citări din domeniul în care este încadrată revista.
Ca metrică normalizată, SNIP permite compararea revistelor în diferite domenii. Valoarea unei citări unice este mai mare pentru revistele din domeniile în care citările sunt mai puțin frecvente și invers. Acest lucru este util în special cercetătorilor care publică în domenii multidisciplinare.
Sursa de date utilizată pentru calcularea scorului SNIP este baza de date Scopus. Acest scor este publicat de două ori pe an.
SNIP ia în considerare doar referințele la anumite tipuri de conținut (articole, recenzii și lucrări de conferință) și nu ia în calcul citările din publicațiile pe care Scopus le clasifică drept „surse care nu citează”. Acestea includ reviste comerciale și publicații cu foarte puține referințe la alte surse (în special cele din domeniul științelor umaniste și artelor).
SCImago Journal Rank (SJR) este un indicator care măsoară impactul relativ al citărilor înregistrate de o anumită revistă. Indicatorul calculează influența revistei analizând atât numărul de citări primite de o revistă, cât și importanța (vizibilitatea) revistei în care a fost publicată citarea.
SJR se bazează pe transferul de prestigiu de la o revistă la alta. Un astfel de prestigiu este transferat prin referințele pe care o revistă le face la alte reviste. Dacă revista este una de top, înregistrând multe citări, atunci orice citare pentru articolele din această revistă va fi supraunitară (va fi peste 1). Dacă revista ocupă un loc la sfârșitul clasamentului, atunci o citare nouă va avea o valoare subunitară (va fi mai jos de 1).
SJR pentru o revistă A în anul n va reprezenta raportul dintre numărul citărilor ponderate primite de revista A pentru orice articol publicat în aceasta în anii n-1, n-2 sau n-3, împărţit la numărul total de articole publicate în cei trei ani consideraţi.
SJR utilizează informațiile conținute în baza de date Scopus (Elsevier). Scorurile SJR pentru reviste sunt disponibile la http://www.scimagojr.com/ . Scopus Journal Analyzer publică scorurile SJR pentru reviste începând cu anul 1999.
Lista revistelor din Republica Moldova incluse în SCImago.
Măsurarea impactului unui autor presupune aplicarea unui set de indicatori specifici care reflectă notorietatea, vizibilitatea academică a acestuia și impactul rezultatelor cercetărilor desfăşurate pe care îl produce asupra comunității științifice.
Cel mai utilizat indicator pentru măsurarea impactului autorului este Indicele Hirsch (H-Index), calculat în diverse baze de date ştiinţifice internaţionale.
Indicele Hirsch (H-INDEX)
Indicele h este un instrument de evaluare a rezultatelor ştiinţifice ale unui cercetător şi un criteriu de cuantificare a impactului ştiinţific al acestora.
A fost propus de către fizicianul Jorge Hirsch din cadrul Universităţii din California (SUA) în anul 2005.
Se bazează pe o listă de publicaţii aranjate în ordinea descrescătoare a numărului de citări (începând cu articolul cel mai citat), evidenţiind ponderea documentelor intens citate faţă de documentele care nu au fost încă citate.
Are semnificaţie doar pentru autorii publicaţiilor din acelaşi domeniu de specialitate.
Un cercetător are indicele h, dacă h publicaţii din numărul total al publicaţiilor acestuia (Np), au, fiecare dintre ele, cel puţin un număr h de citări, iar celelalte publicaţii (Np — h) au fost citate nu mai mult de h ori fiecare.
Exemplu: dacă un cercetător are 8 publicaţii, acestea se aranjează în ordinea descrescătoare a numărului de citări în felul următor: prima publicaţie are 23 de citări, a doua – 17 citări, a treia – 12 citări, a patra – 8 citări, a cincea – 6, a şasea – 3 citări, a şaptea – 2 citări, a opta – o citare. În acest caz, indicele h va fi 5, deoarece cercetătorul respectiv are cinci articole care au, fiecare, cel puţin 5 citări. Nu va fi h=6, deorece al 6-lea articol nu are cel puţin 6 citări.
Sursa: Wikipedia: the free encyclopedia
Indicele h poate fi calculat şi pentru stabilirea valorii de ansamblu a publicaţiilor cercetătorilor dintr-o instituţie de cercetare, universitate, dar şi la nivel de ţară într-un anumit domeniu al ştiinţei.
Indicele Hirsch, calculat pentru unul şi același cercetător, poate varia în diferite baze de date, acest fapt fiind determinat de aria de acoperire a bazei de date selectate.
Au fost dezvoltate alte variații ale indicelui h:
Indicele g
A fost propus în anul 2006, ca alternativă la indicele h, de către Leo Egghe în lucrarea sa ”Theory and practice of the g-index” pentru a măsura performanța globală a citării unui set de articole. Indicele g încearcă să acorde o pondere mai mare lucrărilor foarte citate.
Indicele g este calculat pe baza distribuției citărilor primite de publicațiile unui anumit autor. Pentru un set de articole clasate în ordinea descrescătoare a numărului de citări primite de aceste articole, indicele g devine unicul cel mai mare număr, astfel încât cele mai multe g articole citate au primit în total cel puțin g2 citări.
| Numărul documentului (g) | Numărul de citări per document | g2 | Numărul total de citări |
| Documentul 1 | 50 | 1 | 50 |
| Documentul 2 | 35 | 4 | 50+35=85 |
| Documentul 3 | 10 | 9 | 85+10=95 |
| Documentul 4 | 3 | 16 | 95+3=98 |
| Documentul 5 | 2 | 25 | 98+2=100 |
| Documentul 6 | 0 | 36 | 100 |
| Documentul 7 | 0 | 49 | 100 |
| Documentul 8 | 0 | 64 | 100 |
| Documentul 9 | 0 | 81 | 100 |
| Documentul 10 | 0 | 100 | 100 |
Un index g de 10 înseamnă că un autor a publicat cel puțin 10 articole care, împreună, au primit cel puțin 100 de citări. Cu toate acestea, spre deosebire de indexul h, aceste citări ar putea fi generate doar de un număr mic de articole. De exemplu, un autor cu 10 articole, dintre care 5 nu au citări, restul cinci articole având, respectiv, 50, 35, 10, 3 și 2 citări.
În acest sens, câteva documente bine citate, cu un grad ridicat de vizibilitate, pot contribui la o creştere semnificativă a indicelui g faţă de indicele h corespunzător.
Indicele g este întotdeauna mai mare sau egal cu indicele h.
Indicele i10
Indicele i10 a fost introdus în anul 2011 ca modalitate de măsurare a productivității unui autor, constituind o valoare utilizată numai de Google Scholar. Indicele arată căte din publicațiile unui autor au 10 sau mai multe citări. Prin urmare, dacă un autor are un indice i10 de 24, înseamnă că acesta are 24 de publicații, fiecare din ele având cel puțin 10 citări.
Clasamentul instituțiilor SCImago (SIR) este o clasificare a instituțiilor academice din lume în funcție de trei seturi de indicatori diferiți bazați pe performanța cercetării (50%), rezultatele inovării (30%) și impactul societal (20%) măsurate de vizibilitatea acestora pe web.
SCImago Institutions Rankings oferă un instrument online gratuit, utilizând datele de publicare de la Scopus Elsevier).
Evaluarea performanțelor universităților, în clasificarea SCImago Institutions Rankings, se realizează pe baza următoarelor criterii:
Cercetare
Output se referă la numărul total de documente publicate și indexate în SCOPUS;
Colaborare internațională reprezintă capacitatea instituției de a crea relații științifice internaționale și este măsurat prin procentul de publicații realizate în colaborare cu instituții din străinătate;
Impact normalizat cuprinde valoarea normalizată a citărilor per articol;
Publicaţii de înaltă calitate se referă la procentul de publicații ale instituției apărute în primele cele mai bine cotate reviste din lume, ce au un factor de impact care le plasează în primul sfert (25%) în domeniile lor, în corespundere cu SCImago Journal Rank;
Indexul de specializare indică dispersia tematicilor științifice ale instituției;
Rata de excelenţă indică valoarea producției științifice a unei instituții care este inclusă în primele 10% din cele mai citate publicații din domeniile științifice respective. Este o măsură a producției de înaltă calitate a instituțiilor de cercetare.
Conducere știinţifică include procentul de articole din total în care principalul contribuitor face parte din instituție;
Excelenţă şi conducere reprezintă proporţia de documente incluse în rata de excelenţă în care instituţia este principal contributor.
Acces deschis (OA) reprezintă procentul de documente publicate în reviste cu acces deschis sau indexate în baza de date neplătite.
Grupul de talente științifice cuprinde numărul total de autori diferiți dintr-o instituție din producția totală de publicare a instituției respective într-o anumită perioadă de timp.
Inovare
Cunoaștere inovatoare include totalul producției științifice citată în brevete;
Impactul tehnologic reprezintă procentul din totalul producției științifice citat în brevete;
Brevete conține numărul de cereri de brevete și se bazează pe datele din PATSTAT http://www.epo.org
Impact societal
Numărul de backlinkuri include numărul rețelelor (subrețelelor) de la care provin legăturile de intrare către site-ul instituției. Datele sunt extrase din baza de date ahrefs https://ahrefs.com
Dimensiunea web-ului conține numărul de pagini asociate URL-ului instituției conform datelor din Google https://www.google.com
SCImago Institutions Rankings își bazează analiza exclusiv pe informații culese din bazele de date internaționale, fiind, din acest punct de vedere, în afara influențelor datelor furnizate de universități.
SCImago ia în considerare instituțiile academice cu cel puţin 100 documente publicate anual, în perioada ultimilor cinci ani.
Altmetria sau metricile alternative reprezintă o direcție a scientometriei care evaluează impactul activității de cercetare în social-media și oferă o complementare a analizei bibliometrice clasice. Indicatorii altmetrici monitorizează traficul privind interesul public pentru rezultatele activității de cercetare (numărul de vizualizări, descărcări, accesări ale publicațiilor online, numărul de vizualizări unice, numărul de vizitatori unici), partajarea/distribuirea acestora (discuțiile publice privind conținutul științific în bloguri, forumuri, știri, reposturi în rețelele sociale, aprecieri, comentarii), păstrarea și impactul social al lor.
Altmetria este tot mai larg utilizată în mediul academic de către:
- cercetători (în aplicarea pentru granturi);
- instituții (pentru evaluarea performanțelor științifice);
- bibliotecari (în luarea deciziilor privind gestionarea repozitoriilor instituționale și a bibliotecilor cu conținut digital);
- editori (pentru măsurarea impactului revistelor științifice în domeniile tematice).
REȚINEȚI!
Indicatorii altmetrici NU SUNT indicatori calitativi ai publicațiilor științifice, dar sunt indicatori cantitativi ai interesului public privind conținutul științific.
AVANTAJELE UTILIZĂRII INDICATORILOR ALTMETRICI
Rapiditate
Valorile altmetrice sunt generate și acumulate imediat după ce o lucrare este partajată în mediul online, în timp ce citările necesită mai mult timp pentru a se acumula. Viteza altmetriei oferă posibilitatea de a crea recomandări şi sisteme de filtrare colaborative în timp real.
Captează elementele impactului social
Social peer-review este o metodă de cuantificare a calităţii publicaţiilor ştiinţifice. Datele privind conversațiile și comentariile publice, aprecierea și distribuirea conținuturilor științifice sunt extrase din Twitter, Facebook, Google+, Wikipedia, de pe platformele multimedia precum YouTube și Slideshare, F1000Prime, din cadrul sistemelor de management al referințelor bibliografice, cum ar fi Mendeley, Zotero și CiteUlike.
Datele altmetrice pot informa cercetătorii cu privire la elementele impactului societal al cercetării lor. De exemplu, datele altmetrice pot ajuta cercetătorii să înțeleagă modul în care cercetarea lor interacționează cu publicul, factorii de decizie și alți cercetători.
Complementarea indicatorilor bibliometrici
Spectrul indicatorilor altmetrici este unul foarte divers. Aplicarea în tandem a indicatorilor alternativi și a celor tradiționali oferă o imagine mai amplă a impactului științific al cercetătorului.
Pe lângă datele cantitative, cum ar fi numărul de distribuiri pe Facebook, pot fi vizualizate și opiniile utilizatorilor, conversațiile științifice pe rețelele sociale, modul în care oamenii din afara mediului academic se implică în munca cercetătorilor, traseul celor care au utilizat cercetarea pentru a descoperi noi lucrări, colegi sau colaboratori etc.
Acces deschis
Altmetria se bazează, de obicei, pe date deschise, utilizând în cea mai mare parte date disponibile public, făcând calculele complet transparente. Datele sunt colectate dintr-o varietate de servicii open web source, ceea ce înseamnă că concluziile bazate pe alte metrici pot fi verificate de către alții.
INSTRUMENTE DE MĂSURARE A INDICATORILOR ALMETRICI
The Metrics Toolkit – instrumentul oferă informații empirice privind aplicarea și măsurarea indicatorilor de performanță științifică în funcţie de tipul de conținut și domeniul științific.
Altmetric este unul dintre principalele instrumente de măsurare și monitorizare a impactului rezultatelor cercetărilor științifice în mediul online. Platforma Altmetric este integrată în marea majoritate a bazelor de date bibliometrice, repozitorii instituționale și programe de management al referințelor bibliografice.
Plum Analytics – datele extrase de instrumentul PlumX Metrics sunt clasificate în 5 grupuri: utilizare, capturi, mențiuni, rețele sociale și citări. Instrumentul analizează datele generate de conținuturile științifice incluse în articole științifice, cărți, materiale ale conferințelor, materiale video, seturi de date ș. a.
ImpactStory – datele extrase și analizate din resurse precum Mendeley, Scopus și PloS sunt stocate și analizate pe un profil al cercetătorului.
Figshare – repozitoriu digital care permite autoarhivarea și stocarea publicațiilor științifice. Totodată, instrumentul extrage date privind vizualizările și distribuirile unice pe rețelele sociale.