În perioada 25-27 aprilie 2024, doi reprezentanți ai Bibliotecii Științifice a UTM, Viorica Lupu și Liudmila Costin, au participat la prima ediție a conferinței internaționale „Biblioteci, cunoaștere și informație”, organizată de către Biblioteca Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu, în parteneriat cu Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu din România și Biblioteca Universității din Bayreuth, Germania. Tematica conferinței din anul 2024 a fost „Producția și circulația informației în era crizelor”.
Prima zi a conferinței a început cu un mesaj de deschidere din partea gazdei evenimentului, domnul Valer Simion Cosma, directorul Bibliotecii Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Acesta a fost urmat de discursul de bază al domnului Ralf Brugbauer, directorul Bibliotecii Universității din Bayreuth, Germania, care a scos în evidență tendințele, direcțiile de dezvoltare și provocările cu care se confruntă bibliotecile în contextul schimbărilor tehnologice și sociale din prezent.
Conferința a inclus subiecte actuale, de mare interes și relevanță pentru domeniul cultural și biblioteconomic, cuprinzând 4 panel-uri tematice:
Panel 1. Deschis: Sursă Deschisă, Ştiinţă Deschisă, Acces Deschis. Primul panel al conferinței s-a concentrat pe accesul deschis la informație și la derivatele sale, inclusiv la software-ul free și open source și la producția academică liberă. De asemenea, s-a discutat despre pirateria academică în rândul studenților din România, analizându-se cauzele, efectele și modalitățile de abordare a acestei probleme. Panelul a adus în atenție dilema dintre bunul public și logica profitului în contextul cunoașterii, cu un accent special pe pirateria digitală și impactul ei asupra cercetării științifice din România.
Panel 2. Biroul de informații: cultura informației, cultura media, cultura democratică. Prezentările din cadrul acestui panel au abordat mai multe subiecte relevante referitoare la evaluarea informației din media tradițională și online, dificultățile întâmpinate în evaluarea informațiilor prezentate în mass-media contemporană, social media ca platforme de influențare, contextele socio-economice ale producției de informație, fațetele fake-news-ului etc.
Panel 3. Online: digit(al)izarea. Acest panel a adus în discuție diferențele și interacțiunile dintre digitizare, digitalizare și transformarea digitală, explorând aspecte practice și teoretice ale acestor procese. O altă prezentare din cadrul panelului s-a axat pe perspectiva interoperabilă a colecțiilor ca date, abordând modul în care acestea pot fi gestionate, accesate și utilizate într-un mod eficient și interconectat. De asemenea, s-a relatat despre importanța conservării și accesului digital la patrimoniul cultural și digitalizarea cărților rare din colecția Institutului de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, precum și despre tehnici și practici moderne de lucru cu texte digitale, având ca obiect de studiu unele romane din secolul al XX-lea, parte a Muzeului Digital al Romanului Românesc.
Panelul 4 – Rafturi: cărți și biblioteci, s-a desfășurat la Biblioteca Județeană ASTRA, Sibiu, aducând în prim-plan aspecte legate de conservarea, accesul și valoarea culturală și istorică a unor colecții de patrimoniu, cum ar fi manuscrisele din arhiva Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană “Sfânta Maria” din Sibiu, fondul special al Bibliotecii Județene ASTRA din Sibiu și evoluția acestuia de la secret și cenzură la acces liber, biblioteca personală a Mitropolitului Andrei Șaguna și evoluția acesteia în dezvoltarea bibliotecii Facultății de Teologie “Sf. Andrei Șaguna” din Sibiu. Totodată, au fost explorate practicile și experiențele de gestionare și promovare a patrimoniului cultural într-un context specific al muzeelor, rolul educației și învățării în muzee, modalitățile prin care instituțiile muzeale pot contribui la cunoașterea și înțelegerea patrimoniului cultural și istoric. A fost prezentată o analiză a pieței de cărți și a comercianților de carte din România în anul 2023, a tendințelor, provocărilor și evoluțiilor din domeniul editorial și comercial, precum și o cercetare bibliografică cu privire la producția editorială cu tematica pandemiei de COVID-19.
În cadrul panelurilor au fost diseminate experiențe reprezentative, bune practici și proiecte inovative, iar la finele fiecărui panel au avut loc dezbateri și discuții intense, unde participanții au avut posibilitatea să își exprime opiniile, să pună întrebări și să dezbată aspectele prezentate. Aceste discuții au adus o valoare adăugată, deoarece au permis explorarea mai profundă a subiectelor tratate, identificarea punctelor de vedere diferite și identificarea de soluții și răspunsuri la întrebările ridicate.
Conferința a reușit să aducă împreună profesioniști, instituții și organizații din domeniul cultural și biblioteconomic. Succesul conferinței a fost reflectat în calitatea și relevanța prezentărilor, implicarea participanților și impactul pozitiv asupra domeniului în ansamblu.
Participarea la această conferință a reprezentat pentru noi nu doar o oportunitate de a acumula cunoștințe și experiențe noi, ci și un punct de plecare către o colaborare pe diverse direcții: schimb interbibliotecar, stagii de mobilitate pentru membrii colectivelor noastre, organizarea în comun a diverselor evenimente profesionale etc.
