Publicarea în reviste științifice
În ceea ce privește metricile de cercetare și vizibilitatea lucrărilor științifice, cea mai influentă formă de diseminare a rezultatelor este articolul științific evaluat de colegi, publicat într-o revistă științifică indexată în baze de date precum Scopus și Web of Science.
Revistele de renume aplică un proces riguros de evaluare peer review, menit să garanteze fiabilitatea și acuratețea cercetărilor publicate. Feedbackul oferit de evaluatori poate contribui la îmbunătățirea modului în care sunt prezentate rezultatele și poate oferi perspective valoroase asupra propriei cercetări.
Pași pentru a efectua o verificare riguroasă în alegerea revistelor de calitate
1. Identificarea revistelor potrivite pentru publicare
La începutul unui proiect de cercetare, este recomandat să elaborați o listă aspirațională de reviste de prestigiu în care intenționați să publicați articole în următorii ani.
Următorul ghid vă va ajuta să identificați cele mai bune reviste din domeniul dvs. pentru a le include în lista de obiective Developing an Aspirational Journal List in Scopus
2. Utilizați instrumentul Think. Check. Submit.
Think. Check. Submit. este un instrument dedicat cercetătorilor, conceput pentru a vă ajuta să identificați reviste de încredere în care să publicați lucrările științifice. Acest ghid oferă un set de criterii și întrebări pentru a evalua credibilitatea și legitimitatea revistelor ştiinţifice, prevenind astfel publicarea în reviste predatoare sau de calitate îndoielnică.
3. Verificați indexarea în baze de date recunoscute
O revistă de calitate este, de obicei, indexată într-una sau mai multe baze de date de prestigiu. Puteți verifica dacă revista este inclusă în:
4. Consultați factorul de impact și alte metrici
- Factorul de impact (IF) – Calculat de Clarivate Analytics (Journal Citation Reports – JCR). Revistele de top au un IF semnificativ.
- Scimago Journal Rank (SJR) – oferă clasamentele revistelor bazate pe citări.
- CiteScore (Elsevier) – Similar cu factorul de impact, dar calculat de Scopus.
5. Analizați comitetul editorial
- Verificați dacă membrii comitetului editorial sunt cercetători activi și au publicat în reviste de prestigiu.
- Puteți găsi numele lor pe site-uri academice precum Google Scholar, ORCID, ResearchGate, edu?
- Sunt afiliați unor universități și institute de cercetare de renume?
6. Căutați revista în liste de avertizare (liste negre)
Pentru a evita revistele predatoare, verificați dacă aceasta apare pe listele de avertizare:
- Beall’s List (reviste predatoare)
- Cabells Predatory Reports (o bază de date academică cu reviste suspecte (necesită abonament)
- Check. Attend. (un instrument similar pentru conferințe dubioase).
Factori care indică posibile practici dubioase ale unei reviste
- Taxe de publicare nejustificate;
- Lipsa unui proces de peer review transparent;
- Publicarea unui număr mare de articole într-un timp scurt;
- Lipsa unei echipe editoriale sau a unui comitet științific recunoscut;
- Promovarea excesivă a propriilor interese financiare;
- Lipsa unor informații clare despre politica editorială și indexarea în baze de date prestigioase (de exemplu, Scopus, Web of Science);
- Autori dubioși sau fără experiență în domeniu;
- Solicitarea unor articole care nu respectă normele științifice standard sau care nu sunt riguroase din punct de vedere metodologic;
- Utilizarea unor adrese de email nespecifice domeniului profesional sau lipsa datelor de contact ale editorului;
- Lipsa transparenței în privința entității care publică revista;
- Dificultăți în accesarea lucrărilor recente sau a arhivei complete a revistei;
- Publicarea neregulată sau nereglementată a numerelor sau volumelor revistei.
Alte instrumente pentru a verifica dacă revistele la care trimiteți articole sunt de încredere